Cărţile săptămânii la Cărtureşti: Herta Müller şi Charlaine Harris

Leagănul respiraţiei de Hertha Muller

Romanul scriitoarei originară din România a apărut la editura Hanser din München şi fost declarat cartea lunii septembrie, ocupând locul 1 în topul realizat de postul de radio german Südwestrundfunk. În recenziile apărute în cele mai importante publicaţii din Germania cartea a fost elogiată în „Süddeutsche Zeitung“ drept un „eveniment european“, în „Die Zeit“ ca o „mărturie literară fără echivalent în istoria literaturii germane“, în „Die Welt“ ca „o operă de artă de excepţie“. Având în vedere tema centrală a scrierilor Hertei Müller, cronicarul ziarului „Neue Zürcher Zeitung“ o caracterizează pe autoare drept „o mare poetă a represiunii“.

Dacă  în trecut Herta Müller a prelucrat experienţe personale şi elemente ale propriei biografii, de data aceasta ea se ocupă de represiunea colectivă la care au fost supuşi germanii din România. În ianuarie 1945 toţi bărbaţii între 17 şi 45 de ani şi femeile între 18 şi 35 de ani fuseseră deportaţi în Uniunea Sovietică. Deportările la aşa numita „muncă de reconstrucţie“ s-au efectuat după criterii etnice, în baza unei culpe colective. Toţi erau consideraţi drept potenţiali colaboratori ai nazismului, inclusiv antifasciştii declaraţi.

Fără  a răsturna relaţia istorică între cauză şi efect, Herta Müller abordează şi această dimensiune a problemei, reliefând simpatiile unor minoritari germani din România pentru nazism.

Autoarea însă  se concentrează asupra existenţei unor oameni, aflaţi la limită  între viaţă şi moarte, supuşi unui proces constant de dezumanizare, fiind internaţi în lagărele sovietice. Personajele care populează acest roman seamănă cu nişte umbre vii, nişte fiinţe care oscilează între trecut şi prezent, între vis şi dor de casă, între frig şi foame permanentă. Din cauza aceasta în acest roman nu există un fir epic. Romanul este construit dintr-o culegere de meditaţii antropologice, structurate în peste 60 de capitole, în care, din când în când, se povesteşte ceva, la persoana întâi, despre soarta condamnaţilor confruntaţi cu prezenţa „îngerului foamei“.

 

Moarte în famile de Charlaine Harris

Citiţi volumul 10 din seria Vampirii Sudului şi o să vedeţi cum stau lucrurile.Un război al zânelor a lăsat în haos comunitatea supranaturală din Bon Temps, Louisiana, iar pe Sookie Stackhouse, eroina telepată, sleită psihic şi fizic. Chiar şi având în vene sângele a doi vampiri, Sookie se reface cu mare greutate. Cele mai rele sunt însă rănile sufleteşti provocate de pierderea unor persoane dragi şi boala primului ei iubit, vampirul Bill.

Sookie este rănită şi furioasă. Singura alinare i-o aduce dragostea lui Eric Northman. Dar nici măcar relaţia lor nu se desfasoară fără momente tensionate. Dacă la toate acestea mai adăugăm şi faptul că, după ferecarea portalului spre lumea zânelor, au rămas în rândul oamenilor câteva zâne dornice de răzbunare, întelegem de ce Sookie nu are nici o şansă să trăiască în tihnă. Şi încă ceva: una dintre zâne este mânioasă, foarte, foarte mânioasă…

Multă acţiune, un amestec exploziv de dragoste, mister, suspans şi fantezie, o eroină fermecătoare, o lume paranormală contopită cu realitatea, totul prezentat într-un stil inconfundabil. Este genul de carte pe care abia aştepţi s-o citeşti înainte de a merge la culcare, gândindu-te că nu vei citi decât un capitol, după care ajungi să nu te mai poţi opri…  

„Harris este neintrecuta in crearea mai multor lumi paranormale si contopirea acestora cu realitatea noastra. Si totul se petrece cu mult umor, suspans si fantezie.”  – Tulsa World