Vânătoarea de iarnă a DNA

Nu mai puţin de 60 de poliţişti de frontieră şi vameşi au fost săltaţi în Vama Siret, ofiţeri ai Direcţiei Generale Anticorupţie şi procurori anticorupţie efectuând percheziţii atât la locul de muncă al acestora, cât şi la domiciliile lor. Au fost ridicate acte şi calculatoare, ţigări şi valută. Vama şi Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Siret au fost închise pentru câteva ore.

Urmărirea celor vizaţi sau ceea ce tehnic se denumeşte prin filaj ar fi început în urmă cu şase luni, susţin surse judiciare. Poliţiştii şi vameşii sunt acuzaţi de trafic de ţigări şi luare de mită. Persoanele ridicate au fost aduse la sediul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Suceava, de unde au fost transportate, cu dubele DGA, la DNA Bucureşti, pentru audieri.

Fostul şef al PTF Siret, comisarul Aurel Anea, unul dintre cei vizaţi de anchetă, a fost şi el ridicat. Până la jumătatea lunii decembrie 2010, Anea a fost şef la PTF Siret, când, în locul lui, a fost delegat pentru 60 de zile comisarul-şef Mădălin Ionescu, de la Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră. Măsura ar fi fost luată „pentru eficientizarea activităţilor desfăşurate în PTF Siret”. Aurel Anea urma să activeze în cadrul biroului Supravegherea şi Controlul Trecerii Frontierei din Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Suceava.

Totul face parte dintr-o strategie. „Strategia naţională de combatere a faptelor de corupţie”

În timpul acţiunii, traficul rutier de la Vama Siret a fost blocat, ceea ce a făcut ca maşinile să formeze o coadă de doi kilometri. Ministerul Administraţiei şi Internelor a informat că acţiunea de la Punctul de Trecere a Frontierei Siret face parte din planul MAI de securizare a frontierelor şi de combatere a corupţiei în rândul personalului şi că, în prezent, în zonă este asigurată continuitatea formalităţilor de control.

Potrivit sursei citate, „acţiunile punctuale pentru securizarea frontierelor sunt derulate în cadrul „Strategiei naţionale de combatere a faptelor de corupţie”.

1 miliard de lei vechi

Surse judiciare afirmă că, prin Punctul de Trecere a Frontierei Siret, în 24 de ore, erau introduse în ţară aproximativ 200 de baxuri cu ţigări de contrabandă, provenite din Republica Moldova. Contrabandiştii nu treceau graniţa având asupra lor cantităţi importante de tutun, ci s-ar fi folosit de localnici, în cea mai mare parte femei, care transportau cantităţi mici de ţigări, pe bicicletă. Cei care transportau ţigările erau sprijiniţi de poliţiştii de frontieră şi vameşii suceveni, despre care se zice că aveau, în total, un „câştig” net, pe zi de muncă (12 ore), de circa 1 miliard de lei vechi (un sfert din valoarea ţigărilor trecute peste graniţă).
Sindicatul şi vocea lui
 

Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor “Pro Lex” a remis ieri dimineaţă un comunicat referitor la percheziţiile şi descinderile din Vama Siret, din care reiese că infracţiunile din punctul de trecere a frontierei ar fi fost cunoscute şi tolerate de autorităţi.

„În anul 2010, liderul nostru de sindicat, Ioan Tudor, a fost schimbat din funcţia de şef al Biroului Vamal Siret, în ziua în care a avut două capturi de ţigări, iar după alte trei zile, a fost mutat la peste 60 km de locul de muncă, fiind numită o altă persoană în funcţia pe care acesta o deţinea. Întrucât măsura a fost nelegală, instanţa de judecată i-a dat câştig de cauză membrului nostru, drept pentru care, în acest moment, la Biroul Vamal Siret sunt doi şefi de vamă, unul cu puteri depline şi unul «observator». Pro Lex a criticat practica autorităţii vamale de a muta (detaşa) vameşi de la alte structuri vamale pentru a forma o echipă omogenă agreată de anumiţi şefi de vamă. Dacă în urmă cu câţiva ani, vameşii care constatau mărfuri de contrabandă sau fapte de evaziune fiscală erau recompensaţi, în ultimii ani, cei care îşi fac datoria sunt îndepărtaţi din acele locuri de muncă sau chiar destituiţi”, se arată într-un comunicat al Pro Lex, semnat de preşedintele sindicatului, Vasile Lincu.

 

„Siretul sub asediu”, cineverité de campanie
 

În Siret, micuţul oraş de la frontiera cu Ucraina, ieri s-a semănat panică, domiciliile multor vameşi şi poliţişti de frontieră fiind luate la puricat, la rând, de mascaţi şi ofiţeri DGA. Pentru că nimeni de la vreo instituţie implicată n-a catadicsit să ofere vreo explicaţie a scenariului şi protagoniştilor filmului „Siretul sub asediu” (purtătoarea de cuvânt a DNA, Livia Săplăcan, şi purtătorul naţional de cuvânt al poliţiei de frontieră, Fabian Bădilă, ne-au pus la dispoziţie nişte informaţii demne de nişte purtători de cuvânt, anume că nu pot da informaţii!, ca să nu mai vorbim de reprezentanţii locali ai birourilor de presă; doamna Săplăcan a fost ceva mai generoasă, informându-ne că nu e vorba nici de 100 de persoane aduse din Suceava la Bucureşti, nici de 77, cum se vehicula la un moment dat, nici de 71, ci de exact 60!), am încercat să aflăm câteva dintre numele celor vizaţi.

 Din informaţiile în posesia cărora am intrat, s-au făcut descinderi acasă, spre exemplu, la Florin Lungu, Adi Enz, Gheorghe Ştreangă, vameşi, Ilie Cozmei, Ilie Costiuc, Paul Costiuc şi Ramona Costiuc, Sorin Puşcaşu, Mihai Doru Tocilă Ilie Zahariuc, poliţişti de frontieră. Restul e tăcere. Interesant şi ciudat, totodată, numele cel mai vehiculat ca făcând parte din peisajul scandalurilor de corupţie la frontiera de la Siret, comisarul-şef Nelu Fediuc, şeful Sectorul Poliţiei de Frontieră Siret, tata Fedea, cum i se mai zice, nu apare nicăieri.

 
Epilog şi frecare de mentă?

 

Secretarul de stat în MAI Marian Tutilescu, a declarat ieri că acţiunea de la Vama Siret „n-a fost un exemplu, nu e o campanie” pentru a le demonstra partenerilor europeni că justiţia română funcţionează, ci este parte din „Strategia anticorupţie a MAI”, care continuă. Frumoase vorbe. Din punct de vedere strict juridic, însă, cu ce finalitate?

Ce a fost până la urmă la Siret, Rădăuţi şi Suceava? O acţiune sigură, concertată şi perfect acoperită în plan legal, cu un scop determinat, a unor forţe puse pe stârpit corupţia la frontiera de nord a ţării? Mai degrabă o vânătoare de iarnă a DNA, cu gonaci, vânători în uniforme oficiale, cu multă benzină şi resurse materiale aşijderea consumate. Şi o turmă considerabilă de mistreţi. Şi spectacol, pentru că, direct de la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, au fost aduşi să asiste la operaţiuni, cu autocarul, mulţi studenţi şi studente. La făcut practică. Din câte cunoaştem, în trecut, elevii şi studenţii frecau menta pe şantierele patriei sau în fabrici şi uzine. Se vede treaba că în prezent sunt duşi să facă acelaşi lucru pe şantierele corupţiei.

Ne întrebăm care o fi fost rostul transportării suspecţilor la Bucureşti, din moment ce locul producerii eventualelor infracţiuni este Suceava? În afară de nişte declaraţii smulse sub „teroarea” marelui film de la Siret şi a celor 500 de kilometri care îl despart de Capitală, parcurşi în viteză, sub oblăduirea girofarurilor, ce se mai întâmplă acolo? Că despre cercetare la faţa locului, expertize tehnico – ştiinţifice ori ascultări de martori locali nu poate fi vorba (ascultările de telefoane, se zice, se fac şi la Suceava, şi încă mai bine!). Ori la Bucureşti se iau altfel de declaraţii? Mai bune?

De ce nu i-au dus onorabilii procurori de chinogramă pe vameşii şi poliţiştii de frontieră suceveni direct la Bruxelles, eventual în obezi? Că tot e preşedintele Băsescu pe acolo...