Ziua în care în Vama Siret nu s-a luat şpagă
Direcţia Naţională Anticorupţie a deşertat public, ieri, sacul cu poliţişti de frontieră şi vameşi de la PTF Siret şi Biroul Vamal Siret pe care îi acuză de infracţiuni de corupţie.
Ziua în care în Vama Siret nu s-a luat şpagă
În aspiratorul penal au intrat 59 de persoane: Aurel Anea, comisar de poliţie, fost şef al PTF Siret, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi constituire de grup infracţional organizat; patru lucrători vamali, şefi de tură: Sorin Constantin Şcladan, Nicu Cezar Schipor, Lazăr Ungureanu şi Simion Coroliuc, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de dare de mită în formă continuată; 54 lucrători de poliţie la PTF Siret – Ilie Cosmei, Alina Olivia Mandiuc, Cătălin Dumitru Zebreniuc, Florin Sticleţ, Adrian Holca, Constantin Dorin Andrişan, Daniel Grigoraş, Vasile Sasu, Iulian Radu, Adrian Iuga, Marcel Coroi, Daniel Barbă, Manuel Eugen Costache, Radu Lucanu, Dănuţ-Dumitru Neagu, Vasile Adrian Bălici, Ionuţ Adrian Grosu, Daniela Căpăţînă, George Jacotă, George Slevoacă, Cristinel Ţiprigan, Traian Constantin Hai, Gheorghe Constantin Lavric, Ionel Marinel Gîză, Luchian Alexandru Posmangiu, Adrian Petru Mudrac, Gheorghe Neamţu, Fănel Florin Rădăcină, Rodica Nichiforiuc, Romis Vasile Luchean, Gheorghe Alin Pavlovici, Ilie Zahariuc, Silviu Georgică Pomohaci, Bogdan Constantin Rurac, Sorin Doru Strugar, Sorin Sumanariu, Vasile Secrier, Virgil Jităriuc, Viorel Ruşte, Ramona Costiuc, Toader Ilieşi, Cristina Filipoaia, Florin Lupu, Constantin Florin Matei, Lucian Ştefan Pintilii, Andrei Ciobanu, Mihaela Elena Cosic, Elena Anca Agapi, Mihai Doru Tocilă, Elena Cozminiuc, Valentina Ioana Sauciuc, George Bogdan Ungureanu, Daniel Loghin Timoci şi Cristian Teodor Nicolovici, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi constituire unui grup infracţional organizat.
Motivarea punerii în mişcare a acţiunii penale
Din Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori rezultă că, în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2011, la Punctul de trecere a frontierei Siret, a fost constituit un grup infracţional organizat format din lucrători de poliţie şi lucrători vamali având ca scop strângerea unor importante sume de bani, sub formă de mită, ca urmare a trecerii cu vederea, nedenunţării şi neconstatării unor infracţiuni sau contravenţii comise la trecerea frontierei de stat a României, fiind vorba în special de tolerarea traficului de ţigări.
Concret, în perioada menţionată, cei 54 de inculpaţi, în calitate de lucrători de poliţie la PTF Siret, în baza unei înţelegeri prealabile, au pretins, primit ori acceptat, direct sau indirect, în mod repetat, importante sume de bani şi bunuri de la persoane care au tranzitat frontiera. Sumele de bani erau luate pentru ca lucrătorii de poliţie să le permită mituitorilor introducerea în România a unor bunuri, în general ţigări din Ucraina, peste limita legală admisă.
Şpaga era împărţită pe căprării
Procurorii DNA susţin că, în perioada decembrie 2010-ianuarie 2011, inculpatul Anea Aurel, în calitate de comisar de poliţie, a pretins, primit ori acceptat, direct sau indirect, în mod repetat, importante sume de bani şi bunuri de la poliţiştii de frontieră Luchian Alexandru Posmangiu, Fănel Florin Rădăcină, Sorin Doru Strugar şi Romis Vasile Luchean, pentru a trece cu vederea încălcarea legii de către subordonaţii săi. În aceeaşi perioadă, comisarul de poliţie a pretins, primit ori acceptat sume de bani şi bunuri şi de la Sorin Constantin Şcladan, Nicu Cezar Schipor, Lazăr Ungureanu, Simion Coroliuc, cei patru lucrători vamali menţionaţi mai sus, pentru a nu efectua controale asupra modului în care îşi îndeplinesc aceştia atribuţiile de serviciu.
În mod constant, inculpatul a sprijinit grupul infracţional organizat, în scopul comiterii infracţiunilor de luare de mită, pentru a obţine beneficii financiare şi materiale.
„Bursa” şpăgii şi găleata cu bani a şefului
Din probele prezentate în instanţă de procurori, rezultă că, pentru a trece frontiera cu 30 de cartuşe de ţigări, o persoană oferea lucrătorului vamal aproximativ 150 lei drept mită, iar poliţistului 50 de lei. Sumele primite de poliţiştii care lucrau pe o tură variau între 7.000-8.000 lei până la 20.000-25.000 lei, în condiţiile în care, într-o tură, lucrau aproximativ 10-12 oameni.
Surse judiciare dezvăluie că, în momentul în care a venit, cu delegaţie de 60 de zile, şeful temporar detaşat de la Bucureşti la Siret, poliţistul de frontieră Mădălin Ionescu, acesta i-a lăsat pe şpăgari să înţeleagă că lucrurile vor decurge ca şi până atunci. Unde mai pui că omul se prezenta la serviciu cu o limuzină de lux... Părea din acelaşi „film” cu ei, aşa că subordonaţii îi dădeau fără grijă banii „colectaţi”. Nici mai mult, nici mai puţin decât o găleată plină. Lui Mădălin Ionescu i-ar fi revenit „onoarea” de a împărţi şpaga, lucru detaliat de acesta zilnic, apoi, în rapoarte, către anchetatori.
Pentru a proba actele de corupţie, investigatorii au montat camere de supraveghere în monitoarele de la computerele din birouri şi au folosit ofiţeri acoperiţi, infiltraţi printre cei corupţi.
Printre probele din dosar se numără şi interceptări sau înregistrări audio-video, realizate la sfârşitul anului trecut.
Tonete de făcut bani
În referatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie privind cererea de arestare a angajaţilor vamali şi de frontieră implicaţi în corupţie şi contrabandă, se arată că, în incinta PTF Siret, pe sensul de intrare sau de ieşire din ţară, sunt amplasate tonete în care îşi desfăşoară activitatea poliţişti de frontieră ce verifică documentele de călătorie sau de identitate şi se ocupă de implementarea datelor în programe de gestionare a unor asemenea informaţii.
Anchetatorii anticorupţie arată că tonetele erau văzute de toţi poliţiştii de frontieră ca maşini de făcut bani: „(...) o grămadă se fac, dai pe... nu ştiu dacă dai 300.000 la ei pe un cartuş şi se vinde aici cu 600.000 (...). La iarnă cum o să fie ?! Minus 25, dar minus 25, tre\' să ieşi afară, asta e toată prostia, de asta poate ajung, ajung şi eu aicea, la maşina asta de făcut bani aici”.
Procurorii afirmă că din înregistrările audio ale conversaţiilor purtate de poliţişti fie cu persoanele care tranzitau frontiera, fie între ei, rezultă că tarifele erau stabilite şi cunoscute de către toţi cei implicaţi în aceste proceduri şi că erau stabilite în funcţie cantitatea mărfurilor trecute prin PTF Siret, fiecare persoană cunoscând cuantumul sumei ce urma a fi dată mită poliţiştilor şi vameşilor, în funcţie de câte cartuşe de ţigări avea.
Banii se colectau, se ascundeau şi se numărau ordonat. Strângerea de mână – metodă sigură de escamotat bancnotele
Procurorii mai arată că, la diferite intervale de timp, în tonetă îşi făcea apariţia şeful de grupă sau un alt poliţist care colecta banii strânşi de lucrătorii de poliţie, după care îi depozita în anumite locuri bine stabilite. Unii poliţişti fie predau sume de bani în palmă, simulând un salut, o strângere de mână, fie stingeau becul şi predau banii pe întuneric, schimburile de replici fiind şoptite.
Procurorii arată că banii erau ascunşi până la ieşirea din tură, de multe ori în mobilierul laboratorului criminalistic. „Înainte de terminarea turei, în incinta laboratorului criminalistic, pe o canapea, anumiţi poliţişti, unii dintre ei fiind şefi de tură sau de grupă, aranjează toţi banii colectaţi pe tura respectivă, pe cupiuri de 10, 50, 100 lei sau valută, îi numără, apoi îi împart în teancuri, conform unor cote stabilite dinainte, în vederea redistribuirii lor către fiecare lucrător din tură”.
De exemplu, un poliţist care a lucrat în tura respectivă la tonetă primeşte între 1.000 şi 2.000 de lei. Partea din mită încasată de fiecare diferă în raport de contribuţia sa, iar sumele nu sunt neglijabile. De exemplu, unul dintre poliţişti discută cu investigatorul sub acoperire despre ce sume se iau pe o tură sau alta, după spusele sale, 2-3 milioane, ceea ce reprezenta un mizilic „(...) Altădată, băgai 20 de bus-uri, aveai 2.000 de dolari”, oftează unul dintre şpăgari, într-o înregistrare ambientală.
Arestări preventive pe capete
Până ieri dimineaţă, Curtea de Apel Bucureşti a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a unui număr de 15 din cei 59 de inculpaţi: poliţiştii de frontieră Elena Cosmicius, Mihai Doru Tocilă, Elena Cosic, Andrei Ciobanu, Sorin Sumaniuc, Iulian Radu, Matei Constantin Florin, Vasile Secrier, Constantin Doru Andrişan, Virgil Jităriuc, Adrian Holca, Daniel Grigoraş, Toader Ilieşi, Cristian Filipoaia şi Vasile Ovidiu Sasu. Dezbaterile în instanţă au durat aproximativ trei ore.
Ulterior, au intrat în proces Gheorghe Lavric, Radu Lucanu, Ionel Gîză, Daniela Capăţână, Vasile Balici, Ciprian Ţiprigan, Cătălin Zebrenciuc, Valentina Sauciuc, Adrian Mudrac, Fănel Rădăcină, George Slevoacă, Gheorghe Pavlovici, George Ungureanu şi Ilie Zahariuc. Şi aceştia şi-au urmat în arest colegii.
Ziua în care în Vama Siret nu s-a luat şpagă
În Siret, nimeni nu pare a deplânge soarta celor 59 de personaje luate pe sus şi depuse la Bucureşti. E pace şi linişte prin oraş, la PTF activitatea s-a reorganizat, au fost aduşi 15 oameni de pe „sector”, de la Brodina şi Vicov, iar comanda este asigurată de cms.-şef Doru Cucuruzac. Se intră în România la fel ca şi până acum, dar „uniformele” nu îndrăznesc nici cel mai mic gest de corupţie. O bomboană luată drept suvenir de la un cunoscut poate zbura direct pe coliva proprie. O zi, în Vama Siret nu s-a dat şi nu s-a luat şpagă. Să vedem cât îi ţine.
În oraş, părerile sunt împărţite. Unii sunt de părere că au căzut capetele prea mici, pentru un război atât de mare. „Să nu-mi spună mie că nu se ştie la nivelul de sus al autorităţilor cine alimentează, de fapt, cu ţigări, piaţa din România. Nu aici e buba, la ţigările care intră cu baxul, ci la cele «adevărate», care intră cu tirul. N-am văzut nicăieri să se spună despre tirurile care trec prin vamă ca prin brânză, fără să fie controlate. De ce nu se spune, spre exemplu, despre tirurile care intrau cu antemergător oficial, după modelul „Ţigareta” 1, 2 şi 3, în perioada electorală şi intră într-o veselie şi acum. Cu dedicaţie... Asta e corupţie? Este! Dar corupţii adevăraţi sunt marii corupţi, cei care ocupă funcţii intangibile”, a fost una dintre păreri.
Altă părere, diametral opusă: „Foarte bine le-a făcut! Că s-au înmulţit, în 6 luni de zile, Merţanele şi BMW-urile în Siret de nu-ţi vine să crezi! Poate le vine mintea la cap, că prea beleau pe oricare. Că făceau nişte amărâţi ceva bănuţi. Câştigau şi ei o pâine. Dar a ălora de la frontieră era prea rotundă!”.
Una peste alta, în oraşul aruncat la graniţa de Est a Uniunii Europene, nu corupţia, mică sau mare, oMoară (!) pe Siret, nu banii de tonetă sau de nivel înalt care se fabrică într-o veselie odată cu aderarea de faţadă şi „măsurile de securizare a frontierelor”, ci capra învelită în foi de tutun a vecinului. Că de furat fură toţi. Şi ăla marele, dar şi ăla micul. Vorba e, cine e cel sacrificat?
Şi totuşi, o zi, o săptămână, două, trei, la Vama Siret nu se va mai da şpagă! O vamă cu adevărat europeană, de Spaţiu Schenghen. Chiar şi pentru atât, ar trebui să le mulţumim procurorilor DNA!
Rămâne o întrebare: uniformele corupte au fost „ascunse”. Cum rămâne cu contrabandiştii?…