Flutur: Crăciun în Bucovina, programul turistic cel mai de succes al CJ

Crăciun în Bucovina este cel mai mare câştig de până acum....

„E o certitudine că turismul a cunoscut în judeţul Suceava o creştere substanţială, reclama pentru Bucovina a început să îşi facă efecte. Eu sunt convins că a fost vârf până acum, niciodată nu au fost atât de mulţi turişti. Suceava şi-a câştigat un nume extraordinar în această perioadă şi noi trebuie să menţinem ceea ce a câştigat un nume extraordinar în această perioadă şi noi trebuie să menţinem ceea ce a câştigat şi să cucerim noi nişe de turişti care să vină în judeţul Suceava”, a declarat Gheorghe Flutur pentru newsme.ro.

„Dacă ne raportăm la număr de turişti, Crăciun în Bucovina este cel mai de succes program al Consiliului Judeţean. Dacă ne raportăm la impact pe partea de tradiţional, cultural, gastronomie şi diversitate turistică (mănăstiri, ski) cred că este cel mai mare câştig de până acum”, a spus Gheorghe Flutur menţionând că per ansamblu el este foarte mulţumit de cursul evenimentelor.

Gheorghe Flutur a mai declarat pentru newsme.ro că datorită succesului pe care l-a avut programul Crăciun în Bucovina există mari şanse ca şi celelalte programe de promovare turistică (Pelerin în Bucovina, Paştele în Bucovina, Hora Bucovinei) să atragă un număr mare de turişti. „Dar depinde de noi. Noi trebuie să ţinem steagul sus şi calitate. Calitate înseamnă implicare şi pensiunile să se asocieze între ele. E bună concurenţa dar pentru interesul anumitor zone, trebuie să te asociezi.”

Preşedintele CJ Suceava crede că succesul creat de Crăciun în Bucovina se datorează apelului făcut de autorităţi primarilor şi diferitelor organizaţii de copii, de urători şi păstrători de tradiţii, Centrul Cultural Bucovina şi toţi cei implicaţi în organizare.

„Cred că trebuie să ne completăm această cultură de gazdă bună. Turiştii trebuie să fie aşteptaţi. Nu mi se pare corect ca tu să fii plecat de acasă dacă tu scrii la intrare în judeţul Suceava Hai în Bucovina.”


Nemulţumiri

În ciuda cifrelor favorabile, preşedintele Consiliului Judeţean, le-a prezentat astăzi autorităţilor locale şi asociaţiilor de turism „ce nu a mers”, subliniind faptul că nu toţi primarii şi-au asumat rolul de gazdă. Printre nemulţumirile şefului administrativului judeţean se mai numără şi nefluidizarea traficului, menţionând că s-a circulat bară la bară în primele zile din noul an. Lipsa parcărilor sau lipsa produselor tradiţionale din marile aglomeraţii sunt şi ele pe lista neagră a şefului deliberativului judeţean. În anumite zone comercianţii vindeau hamsii, produse catalogate de Gheorghe Flutur ca fiind netradiţionale: „Nu am fost de acord cu mirosurile de hamsii. Unde erau asociaţiile cu care am făcut tot anul reclamă?” Pe de altă parte, Gheorghe Flutur consideră că acestea sunt doar nişte accidente, dar de care trebuie să se ţină cont.


Promovare turistică prin sport

Gheorghe Flutur a discutat în cursul zilei de marţi cu asociaţiile de turism asupra posibilităţii de creare a unor evenimente zonale, regionale care să atragă turişti (serbări, focuri de tabără, drumeţii). Pe de altă parte, şeful administrativului judeţean nu scoate din ecuaţie şi posibilitatea promovării turistice prin prisma sporturilor practicate în judeţ: tirul cu arcul, călăria. „Voi fi foarte încântat să văd herghelia de la Rădăuţi şi de la Lupcina că au programe în acea perioadă mult mai bine puse la punct sau să văd ţarcul de vânătoare de la Marginea, de la Codrii Voivodesei, organizat să primească turişti care să vadă în viaţa lor un porc mistreţ, un cerb sau un urs.”

„Pe mine mă interesează ce cere piaţa...”

În ce priveşte aria culturii înalte, un politician local afirma cu ceva timp în urmă că nu este luat deloc în calcul turismul cultural, oferind drept exemplu municipiul Fălticeni şi personalităţile pe care le-a dat în decursul timpului. Gheorghe Flutur a afirmat că este vorba de anumite răutăţi politicianiste: „Pe mine m-a interesat şi mă interesează în continuare ce cere piaţa.” Flutur a contracarat argumentele aduse, arătând că CJ s-a implicat în refacerea infrastructurii de turism în Fălticeni. El a spus că s-a pus accent mai mult pe turismul cultural religios pentru că mănăstirile au atras crearea unui număr mai mare de pensiuni: „Tu trebuie să te duci cu evenimente în zona unde sunt turiştii. Asta nu înseamnă că Fălticeni este ocolit. Se are în vedere crearea unor anumite trasee pentru circuitul muzeelor, în funcţie de preferinţele turiştilor.”

Potrivit statisticilor oferite de pensiunile din judeţ, în luna decembrie s-au cazat peste 25.000 de turişti.