Buget al sărmanilor

Atipic, obișnuita și – aș zice eu – fireasca dispută anuală legată de aprobarea bugetelor centrale și locale aproape că nu s-a făcut simțită, în tărăboiul care – la debut de an – a marcat politichia românească. Pornit cu mare întârziere, datorită, în mare măsură,  datei la care au avut loc alegerilor parlamentare (11 decembrie 2016, vreme la care – potrivit legislației –  propunerea de buget ar fi trebuit să se afle deja în discuția Parlamentului), bugetul pe 2017 a fost întârziat și de tergiversarea instalării noului Guvern (la care președintele a pus umărul, cu o determinare demnă de o cauză mai bună). Deși, în Parlament, discutarea Bugetului s-a făcut cu celeritate,  abia în urmă cu două săptămâni,  legile de aprobare a bugetului consolidat al statului au fost publicate în Monitorul Oficial. În fine, s-a deschis astfel calea aprobării bugetelor locale: întâi cele județene și apoi, fiind – de acum – cunoscute sumele defalcate din TVA și cotele defalcate din impozitul pe profit, a celelorlalte bugete locale, cele ale municipiilor, orașelor și comunelor.

Consiliul Județean Suceava a aprobat marțea trecută bugetul său propriu și sumele defalcate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, pentru fiecare unitate teritorial administrativă a județului. Bugetul propriu al Consiliului Județean este, în opinia președintelui Flutur, unul neîndestulător. Probabil, așa și este câtă vreme doar 10% din acesta a fost alocat pentru cheltuielile de dezvoltare, iar fondurile nu acoperă în totalitate creșterile salariale semnificative. Cert este că, în 2017, vor fi alocați, față de anul trecut, mai puțini bani pentru drumurile județene. În schimb, se alocă mai mult Muzeului Bucovinei pentru, între altele, expoziția itinerantă „Epoca lui Ștefan cel Mare”, în cadrul marelui „Program Ștefanian” –  găselnița lui Flutur –, care va debuta anul acesta. În concluzie, mai puțin la infrastructură, dar mai mult la propagandă.  

Ca întotdeauna, discuţiile pe marginea repartizării sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale au fost tensionate, chiar dacă sumele de împărțit au fost relative mici (în total 28,414 milioane de lei). Social-democraţii au reclamat repartizarea discreţionară a banilor, în favoarea localităților cu primari PNL. Mai mult, consilierul Dan Ioan Cușnir a susţinut, arătând pe hartă, că repartizarea banilor s-a făcut în funcţie de rezultatul votului de la alegerile parlamentare din decembrie anul trecut. De așteptat, liberalii au respins aceste afirmații, contraatacând cum că, pe vremea când PSD avea majoritatea, lucrurile s-au petrecut la fel, ba chiar mai rău. În final, proiectul de hotărâre a trecut cu cele 21 de voturi ale PNL, cei 14 pesediști votând împotrivă. Încercând „să dreagă busuiocul”, Gheorghe Flutur a anunțat că va cere modificarea legii în aşa fel încât consiliile judeţene să nu mai aibă dreptul să repartizeze sume pentru echilibrarea bugetelor locale. Chiar așa, oameni buni? Să fim serioși, cine se mai uită cineva, acum, în gura domnului Flutur?

Față de această situație, a reacționat senatorul Ioan Stan, președintele PSD Suceava, citez: „Preşedintele Consiliului Judeţean mi-a confirmat suspiciunea pe care am avut-o în ceea ce priveşte imparţialitatea şi dorinţa domniei sale de colaborare, prea adeseori clamată. Ilustrativ este modul discreţionar, partinic, în care majoritatea PNL din CJ a repartizat sumele pentru echilibrarea bugetelor locale, cu o vizibilă favorizare a unităţilor administrativ-teritoriale conduse de primari ai PNL”. Ioan Stan a ţinut să sublinieze, însă, că: „în ciuda duplicităţii, pe care a manifestat-o, îl invit pe preşedintele Consiliului Judeţean să abandoneze logica provincială derizorie a abordării diferenţiate, exclusiv pe criterii politice, a problemelor judeţului, şi să se alăture eforturilor social-democraţilor  pentru promovarea intereselor tuturor comunităţilor din judeţul Suceava”.

Astăzi, este rândul consilierilor din municipiul Suceava să aprobe bugetul. Un buget despre care, cu autosuficența care îl caracterizează, primarul Lungu s-a declarat a fi mulțumit. Veți vedea, în continuare, că motive reale de satisfacție, nu prea sunt.

Dacă ne uităm la execuția bugetară din 2016, vedem că la capitolul Cheltuieli din cei 391.020.784 lei, prevăzuți în buget,  au fost executați  doar 239.674.742 (adică 61,29%), ceea ce arată clar că bugetul fusese stabilit pe baze nerealiste. Mai grav, în ceea ce privește ponderea  cheltuielilor de dezvoltare, constatăm că acestea (18.624.431) au reprezentat, în fapt, doar 7,77%, restul însemnând cheltuieli de funcționare. În aceste an, proiectul de buget prevede cheltuieli de 405.872.439 de lei, cu 3%  mai mult (ceea ce presupune venituri pe măsură). Asta ar însemna, luând în calcul veniturile realizate anul trecut, o creștere a acestora cu 42%, evident improbabil de realizat. 

Prin urmare, în opinia mea, Lungu ne-a pus în față un buget nerealist, care – la fel ca cel de anul trecut – nu se va realiza. Astfel, ponderea cheltuielilor de dezvoltare, prevăzute la 93.025.240 lei, adică de 22,91% din totalul cheltuielilor, este simplu praf în ochii suceveanului. Probabil, la anul pe vremea asta, vom constata o realizare a acestui capitol de tot sub 10%, ca în anul 2016. Dacă nu ai încasări și, la Suceava nu prea ai de unde să ai, poți doar să renunți la dezvoltare, la investiții. Cât despre investiții, merită a se observa că, pentru anul 2017, referitor la mult doritul pod, peste apa Sucevei spre Botoșani, cel de trafic decongestionator, sunt prevăzute în buget doar niscai sume pentru studiile de prefezabilitate. 

Nu pot să nu mă opresc și asupra cheltuielilor prognozate pentru subvențiile de la bugetul local, punctual la cele pentru energia termică. Despre cele destinate transportului în comun, nu fac acum aprecieri pentru că – personal – consider că,  în condițiile traficului rutier din Suceava, dezvoltarea unui transport în comun, eficient și civilizat, este singura soluție viabilă. Altfel stă, însă, situația în ceea ce privește termia. Anul trecut, Primăria Suceava a plătit 15.298.985 lei, ca subvenție pentru acoperirea diferențelor de preț și de tarif la energia termică. În bugetul pentru 2017, Lungu propune suma de 22.000.000 lei, cu 43% mai mult față de realizatul anului trecut, asta în condițiile în care elementele de preț și de tarif pentru energia termică nu ar trebui, potrivit legislației și contractelor în vigoare, să se modifice, iar numărul beneficiarilor, conectați la sistemul centralizat, este în evidentă scădere. Prin urmare, din încăpățânarea pedelisto-penelistă – mă tem eu că una  vinovată –, aceea de a păstra sistemul centralizat de termie, bugetul sucevenilor va fi irosit, încălzind inutil pământul urbei, cu încă peste patru milioane de euro, adică mult mai mult decât întreaga sumă alocată în 2017 pentru modernizarea și reabilitarea străzilor din Suceava.

Acestea fiind zise, înțelegeți cred titlul acestui comentariu, pentru că bugetul CJ și cel al municipiului reședință de județ este, în formele prezentate, unul al sărmanilor ... de suceveni.