Un an de „Hai în Bucovina”

Anul trecut, cam tot pe vremea asta, nu mult după ce s-a reînscăunat  președinte al Consiliului Județean Suceava, nerealizând încă dimensiunea înfrângerii liberale care avea să vină la parlamentarele din decembrie 2016, Gheorghe Flutur, crezându-se din nou „pe cai mari”, repornea – cu același aplomb, ca în precedentul mandat – mașina județeană de propagandă, anunțând ditamai programul multianual, întitulat tâmp: „Hai în Bucovina”. Într-un pliant editat – la aceea vreme – de către consiliul județean, aș spune de „veselă amintire” (că doar cele dinainte de 1989 erau de „tristă amintire”), se putea găsi enumerarea celor 12 puncte „mari”, „piloni” cum îi numea cu emfază Gheorghe Flutur, care constituiau gloriosul și noul program de promovare a Bucovinei. Ca și cum lipsa de promovare, și nu lipsa de viziune a înainte stătătorilor județului, ar fi fost cauza pentru care județul Suceava se află pe un loc codaș în clasamentul privind indicele de dezvoltare social-economică. Parafrazând zicerea unui binecunoscut personaj caragelian, Flutur a revenit la frâiele județului, parcă spunând: „Voi promovarea și nimic alta decât promovarea!”. Nu întâmplător, m-a dus gândul la asocierea cu Nae Cațavencu și al său panseu: „Voi progresul şi nimic alt decât progresul!”. Asta pentru că lipsa de principii, fanfaronada, violenţa lexicală şi comportamentală, încântarea de sine, dispreţul pentru ceilalţi, energia, incultura sunt trăsături care fac din Caţavencu un personaj memorabil, reîncarnat la tot pasul în politichia românească de astăzi. 

Acum, după parcurgerea unui prim ciclu anual al programului „Hai în Bucovina”, merită să facem o analiză a celor săvârșite. Asta, în condițiile în care, în dârzenia sa – demnă de o cauză mai bună –, președintele Flutur pare hotărât – târând după sine Consiliul Județean și instituțiile subordonate acestuia – să forțeze „perenitatea” acestui program. Deci, acum și de-a pururea, după mintea domnului Flutur, propășirea acestor meleaguri rezidă în desfășurarea cu succes a programului „Hai în Bucovina”. Desigur, analiza trebuie făcută, „cu materialul clientului”, pe cei 12 „piloni”. Din punctul meu de vedere, acțiunile cuprinse „în marele program” pot fi clasificate în următoarele categorii: 

Primo. Am avut parte de o serie de acțiuni răsuflate, preluate din frenezia precedentului mandat, căzute demult în desuetudine, un fel de „ciorbă reîncălzită” (precum „Produs în Bucovina”, „Paște în Bucovina”, „Crăciun în Bucovina” „Hora în Bucovina” și „Pelerin în Bucovina” – într-o formă „îmbogățită” cu motocicliști cu căști și geci Choper, întâmpinați de însuși președintele Flutur, pe ATV. În acest an, prosteala a fost dusă mai departe: cu pelerini motocicliști, în costume populare). A devenit tot mai evident faptul că adresabilitatea acestor acțiuni se rezumă strict la clientela de partid – prezentă, ca întotdeauna, pe baricade –, nici măcar la propriul bazin electoral și nicidecum la operatorii de turism sau la potențialii investitori. Practic, suntem martorii unei încercări disperate de susținere a imaginii publice a inițiatorului  programului.

Secundo. Printre așa zișii „piloni”, s-au aflat și câteva acțiuni organizate, de ani și ani, unele având deja tradiție și chiar notorietate – chiar dacă se adresează unui public țintă îngust – (gen „Festivalul Întâlniri Bucovinene” sau „Toamnă la Voroneț”). Numai că acestea nu sunt organizate de instituția păstorită de domnul Flutur. Pur și simplu au fost incluse „la hurtă”, în programul „Hai în Bucovina” pentru a-i conferi greutate.

Terzo. Câteva dintre acțiuni, prezente în programul inițial, au trecut practic neobservate, de parcă nici nu s-ar fi desfășurat. Includ aici: „Bucovina - Cercetare și inovație”, „Zilele Bucovinei” și „Festivalul Internațional al Artelor Ciprian Porumbescu”. 

Quarto. Sunt câteva acțiuni „inedite”, lansate în noul program cu mare fast, care s-au dovedit a fi, în fapt, un „mare fâs”. În primul rând, este vorba de „Luna Diasporei”, neconcretizată prin nimic (nici măcar prin deplasarea unei delegații a județului – inclusiv Ansamblul Ciprian Porumbescu – în Italia, la invitația liderilor PDL Diaspora, la nu știu ce târg de bunuri – un prilej de paranghelie în perioada electorală). Mai știe cineva ceva despre portalul internet, creat de Consiliul Județean Suceava, și pus la dispoziția „stranierilor”?

Și ajungem la recent încheiatul „Festival Internațional Ștefanian”, asupra căruia vom zăbovi ceva mai mult. Inițiatorul programului afirmă că a avut în vedere trei direcții: punerea în valoare a patrimoniului cultural istoric construit în perioada domniei voievodului Ștefan cel Mare, dezvoltarea durabilă a turismului şi creşterea interesului pentru restaurarea şi protejarea monumentelor istorice. Dacă prima ar putea avea oarece consistență, celelalte două sunt simple „vorbe în vânt”. 

Programul a conținut, de-a valma, slujbe religioase (Cetatea de Scaun a Sucevei, Muzeul Satului Bucovinean și Mănăstirea Putna), spectacole de teatru („Legenda Cetăţii Neamţului” și „Apus de Soare”), proiecții de film („Fraţii Jderi” și „Ștefan cel Mare”).

Gheorghe Flutur, iniţiatorul programului, în mesajul de bun venit adresat oaspeţilor din ţară şi străinătate,  a susținut că „Programul Ştefanian” trebuie „să fie ţinut în fiecare an, sub onoarea unui adevărat jurământ, peste care şi-a pus pecetea Consiliul Judeţean Suceava”. Apoi, Flutur și-a continuat fanfaronada: „Suntem mândri să creăm aceste evenimente pentru acest atlet al lui Hristos, apărător al creştinătăţii, care aproape jumătate de secol a domnit”. 

După modelul sărbătoririi Marii Uniri – de la Alba Iulia, de 1 decembrie –, au fost rostite soliile de la Hotin şi Cetatea Albă, din Ucraina, de la Soroca, din Republica Moldova, dar şi cele din Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău, Vaslui, Bistriţa-Năsăud şi Alba Iulia, localităţi în care există monumente ştefaniene. Tot din mimetism față de acțiunile celor de la Alba Iulia, după modelul Cetății Alba Carolina, a fost lansat un vin al Cetății Sucevei. Paradoxul este că este vorba de același vin (Riesling de Rhein, produs de compania Jidvei). Dar despre această sinistră gafă, voi reveni în următorul comentariu.

În broşura „Programului Ştefanian” s-a propus înfiinţarea unui traseu turistic, „Drumul lui Ştefan cel Mare”, care să includă toate ctitoriile marelui domnitor, punctul final fiind Mănăstirea Putna. Mă rog, ar fi un drum cam complicat și întortocheat, dacă luăm în considerare că ar trebui să includă 34 de mănăstiri şi biserici domneşti şi boiereşti, 13 cetăţi şi 6 curţi. În loc de concluzie,  aș spune că unii se joacă „de-a hoții și vardiștii”, alții „de-a Ștefan cel Mare”. 

Și, dacă tot am ajuns la concluzii, acum la un an de program „Hai în Bucovina”, îmi pare că am ajuns și eu la înțelegerea titlului programului. Asta, dacă iau în considerare faptul că, în limba română, cuvântul „hai” are mai multe înțelesuri. Mai precis, acel hai nu a fost folosit ca interjecție cu funcție de imperativ, corespunzând unor verbe de mișcare (Vino! Veniți! Să mergem!), ci ca substantiv neutru, având sensul de hărmălaie. Prin urmare, programul „Hai în Bucovina” înseamnă „Hărmălaie în Bucovina”.