De ce bat clopotele, Gheorghiță?

Nu mult după ce, în iunie 2016, a repreluat conducerea Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur anunța cu emfază că a reușit, prin influența sa asupra guvernului tehnocrat, ba chiar asupra premieului Cioloș însuși, deblocarea a două investiții importante pentru județ: șoseaua de centură a municipiului Suceava și continuarea magistralei de gaz metan dinspre Pojorâta spre Vatra Dornei.

Pe 30 noiembrie 2016, Flutur anunța public că lucrările la șoseaua de centură vor începe efectiv pe data de 15 ianuarie 2017. Flutur susținea că șeful Direcției de Drumuri din Iași, Ovidiu Laicu, prezent în județ, i-a prezentat calendarul pentru șoseaua de centură a Sucevei. „Pe data de 15 ianuarie, începe achiziția de materiale în regie proprie și angajarea de forță de muncă. Apoi, în prima săptămână din aprilie 2017, lucrările vor începe efectiv pe porțiunea rămasă nerealizată a centurii Sucevei, cu termen de finalizare a treia săptămână din luna septembrie 2017”, a explicat doct Gheorghe Flutur. Asta după ce, în septembrie 2016, Ministrul Transporturilor dăduse la Suceava, asigurări că șoseaua de centură a municipiului reședință de județ va fi finalizată în luna septembrie 2017,  lucrările urmând a fi realizate în regie proprie de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. 

Surpriză, insă! În februarie 2017, primarul Sucevei ne anunța că  termenul de finalizare a lucrărilor la şoseaua de centură a Sucevei este anul 2020. „Oficialii Comisiei Europene nu au fost de acord cu efectuarea lucrărilor în regie proprie de către CNADNR, în condiţiile în care finanţarea se face cu bani europeni. Banii sunt, dar lucrările trebuie făcute prin licitaţie, conform legii. Astfel, în buget este prevăzută pentru acest an suma de 36 de milioane lei pentru lucrări la ruta ocolitoare. Pentru 2018 este prevăzută suma de 22 de milioane de lei, alte cinci milioane de lei sunt în proiect pentru 2019 şi restul, până la totalul de 63 de milioane de lei, sunt prevăzute pentru 2020. ”., a precizat primarul Lungu

Prin urmare soluțiile de deblocare a lucrărilor la cenură, pasămite găsite, în perioada preelectorală, de Gheorghe Flutur împreună cu  directorul CNADNR, Cătălin Homor, și cu fostul premier Dacian Cioloş  (care, la rândul său, dăduse asigurări că ruta ocolitoare va fi finalizată în decembrie 2018), s-au dovedit apă de ploaie, simple promisiuni de campanie, fără acoperire.  

Pe 1 februarie 2017, Gheorghe Flutur, anunţa că, în urma demersurilor sale, Transgaz a alocat fonduri, în bugetul pentru acest an, pentru lucrările de construcţie a magistralei de gaz de la Pojorâta la Vatra Dornei.  Tot atunci, Flutur a precizat că pentru începerea lucrărilor se aşteaptă Hotărârea de Guvern de scoatere din fondul forestier a unei suprafeţe de 15 hectare de pădure, Transgaz urmând să plătească circa şase milioane de euro.

Ce aflăm, însă, dintr-un răspuns dat de Ministrul Apelor şi Pădurilor, Adriana Petcu,la interpelarea deputatului PSD de Suceava, Cătălin Nechifor?  Transgaz nu a depus până în prezent nici o documentaţie  aferentă obiectivului Conductă de transport gaze naturale Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei, în vederea avizării ocupării temporare a terenului din fondul forestier naţional. Mai aflăm, citez,: „Cooperarea defectuoasă dintre Transgaz şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva este cauzată de refuzul Transgaz de a achita obligaţiile băneşti pe care le datorează mai multor direcţii silvice, ca urmare a unor ocupări temporare anterioare. pentru rezolvarea acestor neînţelegeri, au avut loc o serie de întâlniri, atât cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice centrale care răspund de silvicultură, cât şi cu reprezentanţii Guvernului”. 

Prin urmare, și în această chestiune a deblocării investiției privind realizarea conductei de gaz către Vatra Dornei, Gheorghe Flutur ne-a vândut gogoși.

Este limpede că în privința dezvoltării județului și a susțineri investițiior publice în infrastructură, Gheorghe Flutur nu ne poate oferi mai nimic, eventual vorbe și promisiuni în loc de fapte. În schimb președintele CJ  ne oferă ceea ce știe mai bine: acțiuni cu tentă populisto-folclorică, numai bune să stârnească făloșenia și orgoliul bucovineanului. Tocmai ce am asistat neputincioși la o nouă ediție Paște în Bucovina. Aceleași acțiuni chicioase, aceleașI tarabe fără pic de ștaif. Marele  ou, ascuțit și plastifiat, fala acțiunilor de acum opt ani, a fost ascuns undeva departe de ochii publicului. În schimb, am fost invadațI în centrul Sucevei de 10 ouă mici, tot anormal de ascuțite și plastifiate, de un penibil cum rar mi-a fost dat să văd.

Anul acesta, am fost blagosloviți cu o nouă găselniță. Pe 16 aprilie, în parcul central din Suceava, începând cu ora 12, Consiliul Județean organizează concertul  Clopotele Bucovinei și cântece de toacă. Flutur:  „Invităm sucevenii și turiștii să vină la acest festival frumos, cald, creștinesc, care arată ce se întâmplă în toate bisericile și mănăstirile din județul Suceava și nu numai –  tras clopotele, concurs de toacă, ciocnit ouă”. Vor fi prezenți „tocașii” (din bani publici) de la Dumbrăveni, Rotunda, Fălticeni, Bogdănești și Marginea și folcloriștii de serviciu (se putea să lipsească?). „Clopotarii” nu au fost anunțați. Probabil pentru că nu e bine să se știe cine bate clopotele (DEX-ul ne spune că a trage clopotele = a) a face curte unei femei; b) a divulga un secret).

Deci, nu ratați așa ocazie!. Veniți cu mic cu mare, în parcul central, de Paște, la amiază, la bătutul de toacă, la trasul de clopote și, numaidecât, la ciocnitul de ouă. Dacă Năstase ne invita să-i numărăm ouăle, Flutur ne invită să ni le ciocnească. Nu riscațI, cum îl știu, omu vine sigur dotat cu un ou din lemn. Nu pot să închei fără a mă întreba, parafrazând titlul filmului lui Lucian Pintilie, De ce bat clopotele, Gheorghiță?